Top 10| Cele mai bune cărți citite în 2019

Hey, cititorule! Mă simt atât de fericită că scriu, pentru prima dată în atâtea luni de inactivitate, un nou articol. Vreau să vă urez un 2020 cât mai frumos, bogat în lecturi cât mai bune și amintiri frumoase.

Cu toate că anul 2019 s-a arătat oribil pentru mine pe plan emoțional, pe plan literar a fost fantastic. Am reușit să finalizez 116 cărți, iar lecturile mele au fost cât mai diverse, ajungând la sfârșitul anului să citesc chiar și non-ficțiune.

Dintre cele 116 cărți lecturate pe parcursul celor 365 de zile de 2019, am ales să vă vorbesc despre cele mai bune 10 citite. Iubesc să citesc sau să vizionez astfel de topuri la finele anului, pentru că în acest mod poți cunoaște cel mai bine un cititor.Am citit cu mult mai mult decât anii precedenți, dar anul acesta topul preferatelor livrești a fost cel mai ușor de făcut. De ce? Pentru că am lecturat opere ce și-au lăsat o amprentă puternică asupra mea, iar despre ele vă voi povesti în continuare. Așadar, să trecem la topul propriu-zis, pentru că ajung iarăși să scriu o introducere lungă, cum făceam înainte.

TOP 10

10.”Călărețul de aramă” – Paullina Simons

Despre acest monstruleț am vorbit de două ori în articolele mele, într-un top și în recenzia pe care i-am făcut-o, însă niciodată nu mă voi sătura să vorbesc despre ea. Am întâlnit în „Călărețul de aramă” cea mai frumoasă întâlnire din toată literatura pe care eu am ajuns să o cunosc, cea mai puternică protagonistă și primul meu crush ficțional: pe Șura ( cine nu îl iubește pe Șura, serios acum). Am început cartea pentru contextul istoric în care are loc acțiunea, cel de Al Doilea Război Mondial, și am terminat-o în lacrimi, îndrăgostită de povestea de dragoste. Dacă nu ați lecturat acest volum până acum, vă recomand din inimă să puneți mâna pe el și să vă lăsați mângăiați de frumusețea sa.

9. „Partea întunecată a magiei” de V. E. Schwab

Primul volum din seria Culorile Magiei mi-a răpit inima, după cum am mai spus și în recenzia pe care am făcut-o.Partea întunecată a magiei a devenit încet încet cartea mea fantasy preferată. Cu multă magie, mult sânge și lupte pentru putere, acțiunea acestui prim volum te va face să nu poți lăsa cartea din mână, te asigur.O carte unică, cu o poveste captivantă și plină de savoare, Partea întunecată a magiei a devenit una dintre obsesiile mele. Abia aștept să continui seria, pentru că finalul m-a lăsat foarte intrigată.

8. „Portretul lui Dorian Gray” de Oscar Wilde

Am citit cartea în primăvara anului trecut și încă nu mi-o pot scoate din minte. Această operă a lui Wilde are la bază motivul dublului, astfel că Dorian Gray, protagonistul textului, întâlnește pe parcursul vieții sale două ipostaze. La începutul romanului, Dorian este întruchiparea purității, a inocenței, dar după ce societatea își pune amprenta asupra sa, acesta își pierde moralitatea. Dorința personajului de a-și conserva frumusețea memorabilă pe tot parcursul vieții se împlinește, când încheie acest pact cu diavolul, în care portretul pictat de Basil, prietenul său cel mai bun, va îmbătrâni, în timp ce aspectul său va rămâne neatins. Mi-a plăcut foarte mult perspectiva lui Wilde asupra acestei dezumanizări provocate de superficialitatea ființei, Dorian Gray ajungând în punctul de a săvârși crime și de a se pierde total pe sine. Romanul are influențe gotice, astfel că nu recomand să lecturați pe parcursul serii, pentru că s-ar putea să aveți parte de o noapte sau două albe, cum s-a întâmplat în cazul meu. Trecând cu vederea peste orele nedormite, cartea a meritat pe deplin și v-o recomand cu drag.

7. „În Brooklyn crește un copac” de Betty Smith

Despre ea am vorbit deja într-o recenzie în luna august, cred, dar mă bucur atât de mult că am prilejul să vă mai recomand odată cartea aceasta, pentru că merită, credeți-mă pe cuvânt. În Brooklyn crește un copac a reprezentat pentru mine mai mult decât o carte, a fost o experiență de viață, una dintre cele mai frumoase iș complexe pe care le-am cunoscut. Betty Smith a redat în cele aproximativ 600 de pagini viața societății din Brooklyn la începutul secolului XX, a urmărit fiecare personaj în lupta lui cu viața și a fost ca o mamă iubitoare pentru fiecare dintre ei.Un bildungsroman de excepție, cu nuanțe autobiografice, În Brooklyn crește un copac ar trebui citită de fiecare dintre noi. Sărăcia, iubirea, viața, moartea, politica sunt doar câteva subiecte pe care autoarea le abordează, deci sunt sigură că te poți regăsi în această carte, măcar puțin, puțin de tot.

6. „Lorelei” de Ionel Teodoreanu

Sunt mândră să văd o carte scrisă de un autor român în acest top, pentru că îmi pierdusem speranța în vară, după maratonul din iulie. Am mai menționat cartea aceasta odată, într-un TBR și chiar îmi pare bine că l-am respectat. După „Elevul Dima dintr-a șaptea”, „Lorelei” a devenit cartea mea preferată scrisă de un autor de la noi. Nu pot reda în cuvinte plăcerea pe care mi-a făcut-o lectura acestei cărți și nici tristețea care s-a instaurat în inima mea din cauza finalului. Împrăștiind parfum de tei pe pagini, „Lorelei” ascunde una dintre cele mai frumoase povești de dragoste din toată literatura universală, în care literatura se regăsește în brațele pasiunii. Luli este o eroină de seamă, care se lasă luată de valurile iubirii lui Catul Bogdan. Trebuie să mă credeți că această poveste m-a făcut să cred în dragostea la prima vedere și vreau ca voi toți să descoperiți frumusețea iubirii adăpostite de tei prin intermediul lui Teodoreanu.

5. „Prietena mea genială” de Elena Ferrante

I-am făcut o recenzie acestei cărți, una de care chiar sunt mândră și vă invit să o citiți. Iar despre Prietena mea genială, să mai spun că o iubesc? Mai are vreun rost? Este minunată, minunată, minunată, o infinitate de „minunată” chiar. În primul volum al acestei tetralogii m-am regăsit cel mai bine dintre toate cărțile pe care le-am citit în ultimul timp. Într-un cartier sărac din Napoli se înfiripă una dintre cele mai frumoase prietenii din întreaga literatură. Relația dintre Lila și Elena, trecerea lor prin copilărie și adolescență într-o societate care a uitat complet de cultură și de educație, iar banii sunt singura fericire, au fost atât de tulburătoare pentru mine, un cititor care a avut experiențe destul de asemănătoare. Dacă nu ați citit încă această carte, vă rog eu frumos să o faceți, măcar de dragul meu, pentru că nu veți regreta nici măcar un pic.

4. „Plânsul lui Nietzsche” de Yrvin Yalom

„Plânsul lui Nietzsche” este cea mai mare surpriză a acestui an, deoarece am privit-o sceptică la început, dar m-am îndrăgostit mai repede decât ai silabisi „psihoterapeut”. Autorul dă viață unei întâlniri între cel mai cunoscut doctor al Vienei, Joseph Breuer, și Friedrich Nietzsche, cel mai important filozof al secolului XIX. Dacă doriți să vedeți cum a evoluat relația dintre cei doi și deznodământul cărții, vă invit să o savurați, promit că nu vă va părea rău.

3. „1984” de George Orwell

Înainte de a vorbi despre romanul în sine, vreau să vă spun cum am ajuns să îl citesc. Unul dintre proiectele de la ora de Literatură cerea să prezentăm o anumită carte în fața clasei, iar eu a trebuit să o prezint pe aceasta. Întâmplarea face că „1984” stătea plictisită pe un raft din bibliotecă mea de aproape un an, întrebându-se când va ajunge la rând. Pentru că am procrastinat lectura ei o grămadă de timp, a trebuit să o citesc pe parcursul a trei zile de școală, iar prezentarea mea a fost una spontană, deoarece nu mi-am putut pune gândurile în ordine pe o hârtie în seara de dinaintea acestui proiect. Cartea lui Orwell a fost publicată cu un an înainte de moartea autorului, în anul 1949 și a fost interzisă în Rusia Sovietică, pentru că Stalin a crezut că este o referire la modul să de conducere. Însă Stalin s-a înșelat, deoarece Winston Smith este fiecare dintre noi, iar „1984” spune povestea lumii în care trăim în prezent, deoarece nu putem vorbi nici acum despre „libertatea nelimitată a individului”.

2. „Lolita” de Vladimir Nabokov

Am iubit această carte în special pentru stilul de scriere al autorului, care este pur și simplu savuros. Sunt sigură că toată lumea a auzit cel puțin o dată de „Lolita”, pentru că una dintre cele mai controversate opere din toate timpurile. Pe tot parcursul operei am încercat să găsesc diverse scuze lui Humbert, însă scenele în care micuța plângea noaptea pe ascuns încă mă bântuie. Am fost fascinată de povestea lui Nabokov, durerea pe care o simțeam intensificându-se odată ce o filă era întoarsă. Realizez că nici acum nu pot vorbi pe îndelete despre „Lolita”, pentru influența pe care a avut-o asupra mea, astfel că nu-mi rămâne decât să-mi pun o unică întrebare:

Dacă povestea din perspectiva lui Humbert m-a distrus, cum ar fi fost ca Nabokov să fi scris o carte din perspectiva Lolitei?

1. „Anna Karenina” de Lev Tolstoi

Voi vorbi foarte puțin despre această carte, pentru că va apărea curând o recenzie pe blog în care voi vorbi o grămadă despre frumusețea aceasta. Anna Karenina este una dintre cele mai frumoase cărți din toate timpurile. Pentru mine este exemplul de carte bună, genul acela de lectură care va rămâne cu tine mult timp după finalizarea sa și te va face să o adori și să o urăști în același timp. Tolstoi nu a scris o carte, ci a reușit să ofere publicului o capodoperă literară care va dăinui mult timp de acum încolo. Mă voi opri aici în a vorbi despre ea, să știți că mi-este foarte greu, dar abia aștept să îi ofer o recenzie întreagă.

În sfârșit, am terminat acest articol în care am vorbit despre iubirile mele și sunt fericită! Sper că am reușit să vă ofer prin acest entuziasm al meu și vouă dorința de a lectura măcar o carte dintre cele pe care le-am prezentat eu, dacă nu ați făcut-o deja.

Intrebare de sfârșit: Care au fost cele mai bune cărți pe care le-ați citit în 2019?

Până data viitoare, care sper să fie cât mai curând, vă doresc spor la citit! Mulți, mulți pupicei😘❤ Iar pentru mai multe discuții despre cărți vă las și contul meu de bookstagram: https://www.instagram.com/confesiunile_unei_cititoare/?hl=ro